ÎNTÂLNIRE CU POETUL FIINŢEI ROMÂNEŞTI, LA CERNĂUŢI

 

Afisul Manifestarii

AFIS INVITATIE

Ianuarie 2012. Cu nostalgia după zăpezile de altădată, poate cele de acum 162 de ani, românii se redescoperă în dorul de Eminescu. La Botoşani sau Ipoteşti, la Călineşti-Cuparencu, în Dumbrăveni, laIaşi şi peste tot unde mai sunt români. Dar poate cel mai sensibil şi mai trist în acelaşi timp la Cernăuţi, oraşul adolescenţei şi al formării Poetului întru iubirea pentru limba română, pe care a cizelat-o cu atâta măiestrie în versurile sale nepieritoare.
În organizarea Societăţii pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, un grup de scriitori şi oameni de cultură din oraş, dar şi veniţi din ţară, de la Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, s-au reunit sub zodie eminesciană, pe 15 ianuarie, mai întâi la bustul poetului din curtea casei Aron Pumnul (care este, în sfârşit, recuperată şi va deveni muzeu). Se depun flori şi se rostesc cuvinte calde de către doamna Elena Tărâţeanu, viitorul custode, distinsa prof. univ. dr. docent Lora Bostan, Vasile Bâcu, preşedintele societăţii.
La statuia tânărului Eminescu din părculeţul situat în apropierea sediului societăţii, se alătură grupului sculptorul Dumitru Gorşcovschi, autorul statuii, mai mulţi scriitori printre care îl reîntâlnim cu drag pe
Dumitru Covalciuc, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi orăşeneşti, consulul României la
Cernăuţi, Tatiana Popa, viceconsulul Cornel Ionescu, membrii vestitului cor „Dragoş Vodă”, români cernăuţeni ş.a. Din nou flori şi cuvinte omagiale rostite cu căldură de cei prezenţi şi un emoţionant omagiu, interpretat de corul „Dragoş Vodă” , pe versurile poetului Ilie Tudor Zegrea.
O parte din oficiali se retrag, pentru a se alătura unui alt grup de scriitori, care au ales să depună flori ceva mai târziu şi să desfăşoare alte activităţi, în alte locaţii. Cred că şi Poetul ne-a privit cu tristeţe, întrebându-se de ce nu i-am putut oferi împreună florile recunoştinţei.
Sediul Societăţii „Mihai Eminescu” devine neîncăpător pentru cei veniţi să participe la simpozionul dedicat acestei sărbători a neamului românesc şi să vizioneze trei excelente expoziţii deschise aici: „Anotimpuri eminesciene”, pictură semnată de Ioan Bodnar, artist cunoscut, dar şi preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România „Ţinutul Bucovina”, „Un Icar al Bucovinei” aparţinând artistului fotograf Ştefan
Petrescu şi „Chipul poetului”, medalistică eminesciană aparţinând profesorului Dan Lohănel din
Suceava.
Prezentarea expoziţiilor a fost realizată cu acribie de către profesorul (şi cunoscutul jurnalist în acelaşi timp) Roman Istrati din Suceava. Prof. Dan Lohănel şi deputatul Ioan Bălan au oferit câte un premiu Grupului Editorial „Cuvântul” din Herţa, ce va fi un sprijin în îmbogăţirea zestrei materiale a editurii, axată pe publicarea de carte şi ziare româneşti.
Lucrările simpozionului omagial au fost moderate cu pricepere de către ziaristul Nicolae Şapcă, membru al prezidiului societăţii. În debut, participanţii au fost salutaţi de către viceguvernatorul regiunii Cernăuţi şi reprezentantul Consulatului român, Cornel Ionescu. Autoarea acestor rânduri, preşedinta Filialei „Arboroasa” Vatra Dornei a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”; a vorbit celor prezenţi despre „Motivul drumului în poezia eminesciană” şi a recitat versuri proprii dedicate poetului.
Prof. univ. dr. docent Lora Bostan a impresionat asistenţa, convingând-o de „capacitatea lui Mihai Eminescu de a ne regăsi în el”, de faptul că „el nu poate fi depăşit pentru că nu poate fi depăşită fiinţa naţională” şi explicând cum trebuie receptat Eminescu astăzi. Unele aspecte se regăsesc în valorosul volum recent apărut la Editura „Presa Universitară Clujeană” semnat Grigore Bostan, Lora Bostan, intitulat „Patrimoniu cultural-literar românesc” (actuala regiune Cernăuţi).
Deputatul Mircea Irimescu, preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina, (cu sediul în Rădăuţi) a subliniat importanţa instituirii Zilei Culturii Române, în ziua de naştere a Poetului, şi a îndemnat la mai multă responsabilitate pentru soarta românismului. Scriitorul Vasile Bâcu a acordat o diplomă de excelenţă, din partea societăţii, tinerei Olga Poleac, autoarea excelentului afiş al manifestării, insistând pe mai profunda cunoştere şi popularizare a operei eminesciene. Scriitorul Petru Grior a prezentat recenta sa carte „Mărturii referitoare la Eminescu” în care a inserat articole privind primele busturi ale poetului. Interesante informaţii despre corespondenţa dintre Muzeul din Ipoteşti şi cel din Cernăuţi, referitoare la prezenţa lui Eminescu în Cernăuţi a prezentat Dragoş Olaru, din partea Arhivelor Statului din Cernăuţi. Acelaşi vorbitor s-a referit şi la istoria Casei Memoriale Aron Pumnul.
„Poporul român îl duce pe braţe pe Eminescu”, afirma prof. Dorin Mischievici, iar poeta populară Eugenia Cioboc şi prof. Eleonora Schipor i-au închinat emoţionante versuri.
Scriitorul Dumitru Covalciuc a luat o poziţie mai vehementă faţă de lentoarea cu care se acţionează pentru amenajarea Casei muzeu Aron Pumnul, pentru îngrijirea mormintelor româneşti simbolice pentru cultura şi fiinţa românească, din Cimitirul Central, şi a deplâns lipsa de sprijin din partea autorităţilor centrale ale statului român.
Manifestarea de la Cernăuţi ne-a convins că Mihai Eminescu e viu în conştiinţa românilor din nordul Bucovinei, e cunoscut şi iubit şi rămâne, peste veacuri, un simbol al românismului.

Poetului tânăr prin vreme

Pentru mult-numitul născut în timp curat de zăpezi
Să ne-nveşnicească-n toamne şi în primăveri cu iezi
Şi să nemurească cerul cu lună şi stele
Dezmărginindu-se-n veci senin printre ele
Să-ngroape-n flori de tei iubirile şi gândurile
Să vegheze din înalt, demiurg, pământurile
pe care un neam, neîntinat, să-şi scrie istoria
Când în genunchi, când vertical făurindu-şi gloria
Când târât în vârtej, să nu-şi ştie cărările
Când ieşit la lumină, să-şi apropie zările…

Pentru tine, zugrav de idei şi cuvinte
Ce ne-ai semănat puterea de a privi înainte
Îmbrăcaţi în haină veche să-nvăţăm a nu muri
Şi dintr-un prezent în ceaţă, viitorul a clădi…
De ne întrebăm adesea: Cine suntem, cine ştie?
Tu ne-înlocuieşti durerea cu dorul de veşnicie.
Când la iarna vieţii noastre mai adăugăm un spor
Tânăr tu rămâi prin vreme, semnul plus strălucitor.

Paraschiva Abutnăriţei
Presedinta Filialei ACPBB  „Arboroasa” Vatra Dornei

Pentru mai multe informatii vizitati:

http://www.probasarabiasibucovina.ro/ZileleCulturiiRomaneLaCernautiIanuarie2012.html 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: